Profesoară de engleză păcălită să se masturbeze şi să dea imaginile unui urmărit general. Provocarea finală: sex oral pe stradă cu un necunoscut

O profesoară de engleză a fost amăgită de un infractor dat în urmărire
generală că este agent de publicitate. Ea a fost convinsă să-i dea imagini cu ea
dezbracată sau filmuleţe în care apărea masturbându-se. Femeia s-a văzut nevoită să apeleze la Poliţie atunci când cel cu care discuta i-a cerut să meargă pe stradă şi să facă sex oral unui necunoscut, după care să îi ofere dovada video că a îndeplinit „provocarea”.

Şantajul sexual la care a fost supusă M.A.F., profesoară de engleză în Satu Mare, a început în luna iunie 2016, atunci când femeia a fost contactată pe Facebook de o persoană necunoscută, care s-a recomandat ca fiind reprezentant al unei agenţii de publicitate. Respectiva persoană, care folosea un nume fictiv, i-a spus profesoarei că o poate ajută să aibă o carieră în televiziune, cerându-i, tot atunci, şi o serie de fotografii cu ea.

Femeia, care potrivit documentelor juridice era căsătorită la acel moment, a fost contactată ulterior şi telefonic, de acelaşi bărbat, care i-a cerut un alt set de fotografii. Profesoara a trimis atunci mai multe fotografii cu ea în lenjerie intimă, continuând să discute cu escrocul prin intermediul aplicaţiei WhatsApp.

„Ulterior, inculpatul i-a solicitat şi filmuleţe cu tentă sexuală, în care persoana vătămată să se masturbeze şi să folosească şi jucării sexuale, respectiv vibratoare, persoana vătămată trimiţând şi aceste filmuleţe. Pe parcursul convorbirilor, inculpatul i-a spus persoanei vătămate că este plecat din Bucureşti şi nu ştie de unde să facă rost de suma de 270 de euro, bani de care are nevoie şoferul său, persoana vătămată oferindu-se să-l ajute, sens în care i-a trimis acestuia prin Western Union suma de 323 euro”, se arată într-o motivare a Curţii de Apel Bihor.

Provocarea care a făcut-o să meargă la Poliţie

Femeia şi-a dat seama că a fost păcălită pe 15 iulie 2016, atunci când necunoscutul i-a spus că va arăta clipurile şi conversaţiile soţului femeii. Escrocul i-a spus victimei că o va „ierta” dacă va fi de acord să practice sex oral unui necunoscut pe stradă şi să îi trimită filmul care să demonstreze că a îndeplinit cerinţa.

„Inculpatul i-a cerut în mod repetat acel filmuleţ, spunând că în caz contrar va face publice pe pagina de facebook a soţului persoanei vătămate pozele, filmele cu tentă sexuala şi conversaţiile lor, acesta făcând referire şi la locul de muncă al persoanei vătămate, spunându-i că «va vedea ea ce cadru didactic va fi din toamnă»”, se mai arată în documentul citat.

În urma presiunilor, profesoara a mers la Poliţie şi a formulat plângere împotriva celui care o şantaja. Oamenii legii au stabilit că este vorba de Viorel Vrabie (42 de ani), din Giurgiu, un bărbat care era urmărit naţional având emise două mandate de închisoare şi un mandat de arestare preventivă. În trecut, Vrabie a mai fost condamnat pentru fapte similare, victimele sale fiind în general femei de vârsta a doua, cu studii superioare, pe care le păcălea că vrea să iniţieze cu ele o relaţie.

Reacţia escrocului

În timpul procesului privind şantajarea profesoarei de engleză, judecătorii au stabilit să îl audieze şi pe soţul victimei, acesta relatând că a fost contactat şi el de şantajist.

În schimb, Vrabie a recunoscut că s-a prezentat în faţa profesoarei ca fiind un manager de la o agenţie de publicitate şi că a primit imagini de la aceasta însă i-ar fi spus că nu e eligibilă pentru o şedinţă foto.

„Inculpatul a continuat discuţiile cu persoana vătămată telefonic şi prin Whats App, cerându-i să îi trimită poze cu ea în lenjerie intimă, aceasta trimiţând poze cu ea şi cu alte patru fete. În timpul discuţiilor, persoana vătămată i-a spus inculpatului că vrea să divorţeze, povestindu-i acestuia fanteziile ei erotice, pe care voia să le pună în practică împreună, inculpatul cerându-i să-i trimită o filmare cu ea, în ipostază erotică, după care a primit de la ea şi alte filmări, făcute din proprie iniţiativă”, se arată în motivare, referitor la declaraţia inculpatului.

Acesta a mai precizat judecătorilor că profesoara s-ar fi oferit să îi dea bani şi tot ea ar fi fost cea care ar fi continuat să îl contacteze. Din acest motiv, Vrabie a spus că i-a cerut să facă sex oral unui necunoscut, spunând însă că a fost doar „un joc” şi  „că nu a avut niciodată intenţia să trimită pozele sau filmuleţele cu ea soţului ei sau altcuiva şi nu i-a cerut acesteia în schimbul imaginilor bani sau alte bunuri, ameninţările fiind făcute doar pentru a fi lăsat în pace”, după cum se mai precizează în documentul citat.

În final, Viorel Vrabie a fost condamnat la patru ani de închisoare, fiind contopite şi celelalte condamnări pe care acesta le avea din urmă. În timpul procesului, soluţionat definitiv la Curtea de Apel Bihor, profesoara de engleză nu s-a constituit parte civilă împotriva escrocului.

Tu ştii ce mai face copilul tău pe internet? Unul din trei vizitează site-uri pentru adulţi, şantajul sexual vizează inclusiv copii de şapte ani VIDEO

O treime dintre vizitatorii paginilor de internet care prezintă conţinut pornografic video sunt minori, iar unul din zece are vârsta sub zece ani, conform unei cercetări derulate de specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender. Datele autorităţilor arată că minorii sunt şantajaţi încă de la vârsta de şapte ani şi ameninţaţi cu publicarea de imagini cu conţinut explicit de către infractori.

Mai mult, copiii care au telefon şi calculator petrec până la cinci ore pe zi pe dispozitivele lor. Copiii cu vârste între cinci şi 17 ani petrec în medie două ore pe zi pe calculator, în timp ce durata folosirii mobilului urcă de la o oră la două ore şi jumătate până la majorat. După vârsta de 10 ani, diferenţa între băieţi şi fete devine semnificativă, primii petrecând în medie cu peste o oră mai mult timp, mai ales din cauza jocurilor pe calculator şi a deschiderii mai mari pentru tehnologie.

Cum informaţiile despre copii sunt distribuite pe reţele de socializare fără ca accessul la ele să fie restricţionat, orice utilizator poate să le acceseze. Platformele de socializare oferă utilizatorilor posibilitatea de a regla gradul de intimitate a informaţiilor publicate, pentru a fi accesibile doar unui grup restrâns, precum prieteni apropiaţi sau membri ai familiei. Copiii care au profile personale publice sunt expuşi răufăcătorilor şi pot fi contactaţi direct – fie pentru a fi hărţuiţi sau pentru a fi infectaţi cu diverse ameninţări informatice. Tocmai de aceea, reţelele de socializare încurajează utlizatorii să aibă o vârstă minimă (cel puţin 14 ani) înainte de a avea astfel de conturi.

Studii ale organizaţiei Salvaţi Copiii arată că 33% dintre copii afirmă că au văzut online imagini cu caracter sexual, 8% că li s-a cerut să vorbească despre acte sexuale, 5% că li s-a solicitat o fotografie sau o înregistrare video în care să îşi arate părţile intime.

Iată un videoclip inspirat dintr-un caz real, realizat de Europol, instituţia de combatere a criminalităţii la nivelul Uniunii Europene, bazat pe un raport care arată că minorii sunt şantajaţi încă de la vârsta de şapte ani de către infractori cu publicarea de imagini cu conţinut explicit. Vă avertizăm că imaginile au puternic impact emoţional.

În ce priveşte accesarea site-urile pentru adulţi, deşi majoritatea site-urilor cu conţinut destinat adulţilor solicită utilizatorilor să valideze că au peste 18 ani, acestea nu au cum să verifice însă vârsta reală a celor care le accesează.

„Cercetarea arată că, în lipsa unei supravegheri atente din partea părinţilor, tinerii încep încă de la vârste fragede să acceseze site-uri destinate doar adulţilor, cu un conţinut total nepotrivit unor copii de grădiniţă sau şcoală primară. Deşi site-urile cu conţinut pornografic nu restricţionează decât formal vizitarea acestora de către minori, părinţii pot lua cu uşurinţă măsuri simple de control prin instalarea unor soluţii de securitate care conţin un modul de asistenţă parentală menit să restricţioneze accesul în locuri neautorizate”, spune Bogdan Botezatu, Senior eThreat Analyst în cadrul Bitdefender.

Recomandările specialiştilor în securitate cibernetică de la Bitdefender sunt următoarele:

  • Amplasaţi calculatorul familiei într-un loc de unde să aveţi vizibilitate asupra monitorului.
  • Stabiliţi reguli pentru utilizarea calculatorului şi vorbiţi deschis cu copiii despre temerile dvs.
  • Învăţaţi copiii să nu răspundă la mesaje spam sau la mesaje cu conţinut agresiv sau obscen.
  • Asiguraţi că toţi prietenii virtuali ai copilului sunt persoane reale, pe care le cunoaşte direct.
  • Sfătuiţi copiii să fie atenţi când instalează aplicaţii pe telefon. Unele pot conţine ameninţări

informatice care trimit mesaje la numere cu suprataxă şi încarcă substanţial factura.

  • Folosiţi o soluţie de securitate pe toate dispozitivele şi ţineţi cont şi de funcţionalităţile pentru protecţia copiilor când cumpăraţi astfel de produse

Nu folosiţi telefonul sau calculatorul ca mijloc de a ţine copilul ocupat şi a câştiga timp liber pentru alte activităţi. În lipsa unei supravegheri atente, copilul poate petrece ore în şir în mediul virtual.

Încurajaţi copilul să vă semnaleze orice situaţie care îi produce neplăceri şi asiguraţi-l că nu i se va întâmpla nimic dacă vă spune ce îl preocupă.

„Tehnologia ajută copiii să dobândească anumite competenţe încă de la vârste fragede şi are un rol extrem de util în educarea şi dezvoltarea lor intelectuală. Cu toate acestea, părinţii trebuie să găsească un echilibru între timpul petrecut pe telefon sau calculator şi cel dedicat altor activităţi şi, mai mult, să se asigure că aceştia nu sunt lăsaţi complet nesupravegheaţi în orele pe care şi le petrec conectaţi la tehnologie”, spune Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări cibernetice la Bitdefender.

Bitdefender 2018 va extinde pe dispozitive iPhone/iPad şi Mac modulul de Asistenţă Parentală, prin care părinţii pot monitoriza activitatea copiilor pe internet şi, în plus, pot şti locul în care se află. Mai nou, printr-o simplă atingere a ecranului în aplicaţia iOS sau Android, copiii vor putea şi să anunţe părintele că au ajuns în siguranţă la destinaţie, de fiecare dată când pleacă de acasă. Modulul de Asistenţă Parentală din Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security blochează conţinutul neadecvat, restricţionează navigarea, aplicaţia Facebook, jocurile online şi toate celelalte activităţi ce se pot desfăşura pe internet între anumite ore şi notifică părintele atunci când copilul încearcă să nu îi respecte regulile.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să DISTRIBUI și pentru prietenii tăi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *