„După mulți ani de căsnicie, într-o zi soțul meu a plecat fără a își lua rămas bun. A închis ușa în urma lui și dus a fost pentru trei zile. Când s-a întors nu mi-a spus absolut nimic și 2 săptămâni nu a ieșit din casă. Nu înțelegeam nimic până într-o seară. Am decis cu nașa mea să-l urmărim. Nici nu am mai apucat, am încremenit când am văzut cu se ocupa, de fapt, Adrian.” Ce a descoperit nevasta:

Publicitate

Poate unul dintre cele mai dificile momente într-o căsnicie e acela în care intervine neîncrederea între parteneri. știu asta fiindcă acum ceva vreme am trecut printr-un coșmar ce părea să nu se mai sfârșească. Gelozia și suspiciunea puseseră stăpânire pe mine și-mi imaginam cele mai negre scenarii cu privire la soțul meu.

Publicitate

— Iubito, e mai bine să nu știi, deocamdată, unde mă duc.
— Mai bine pentru cine? Măcar spune-mi că ți-ai găsit pe altcineva!
— Nu aș putea să te mint. Nu mi-am găsit pe altcineva. Te iubesc!

Fără să își ia rămas-bun, a plecat. A închis ușa în urma lui și dus a fost pentru trei zile. De fiecare dată când încercam să îl sun, avea telefonul închis. Eram de multă vreme împreună și nu cre-deam că vom ajunge să ne ascundem unul de altul. Cel care fusese sprijinul meu a început dintr-odată să dispară fără urmă.

Publicitate

Alina, nașa noastră de cununie, m-a sunat să ne întâlnim, pe la mijlocul lunii mai. Obișnuiam să ne petrecem concediile și sărbătorile împreună.

— Miruna, ai vorbit cu Adi? Dinu vrea să luăm bilete în Corfu. Ieșim mult mai ieftin dacă le cumpărăm de acum. Și avem și 30% reducere pentru plata integrală.

— Alina, nu știu ce să zic. Îmi doresc foarte mult să mergem, dar nu am apucat să vorbesc cu Adi… E tot timpul grăbit. A început să lipsească de acasă…

Pentru că îmi este prietenă din copilărie, Alina și-a dat seama că se petrece ceva în relația noastră. M-a invitat să discutăm pe larg, la o cafea. Ne-am întâlnit a doua zi, într-un mall din centrul orașului.

— Hai să căutăm o masă mai retrasă. Nu vreau să fim auzite.

— Ai început și tu să te ascunzi, dragă? Eu nu înțeleg ce se petrece cu tine și cu Adi. Vă comportați de parcă ați fi copii mici. Ce joc mai e și ăsta?

— Din păcate nu e un joc, dragă Alina. Adi a început să dispară. Își închide telefonul și trei zile nu reușesc să dau de el.

Când îl întreb unde stă atâta timp, îmi spune doar să am încredere în el și că mă iubește. Nu știu ce să mai cred…

— Te gândești că ar putea avea pe altcineva?

— Mă gândesc la orice, Alina!

— Propun să îl urmărim.

— Și cum am putea să facem asta dacă nu știm unde își petrece timpul?

— Dragă, ne deghizăm și mergem în spatele lui! Nu o să ne recunoască.

Fără să mă gândesc prea mult, am acceptat ideea Alinei. Am cumpărat două pălării cu boruri mari, albastră pentru Alina, roz pentru mine, ochelari de soare cu lentile generoase, rochii lungi, colorate și balerini, ca să ne fie ușor să ne ținem după Adi. Când a venit acasă, nu l-am supus interogatoriului, ca de obicei.

— Nu mă întrebi unde am fost trei zile? m-a întrebat el, curios.

— Nu, am încredere în tine.

— Și eu mă pregăteam să îți spun totul…

— Dacă ai ceva de spus, spune!

— Poate după ce mâncăm. Am stat atât de mult în tren, încât sunt lihnit de foame!

„În tren?”, mă întrebam în gând. „Auzi la el, ce tupeu! O fi fost cu amanta în vacanță, doar e la modă acum.” Am înghițit în sec. Abia m-am abținut să sar la gâtul lui. Cum a intrat la duș, am sunat-o pe Alina și i-am povestit. I-am reconfirmat că doream să îl urmărim și am stabilit ca, imediat ce Adi părăsea casa, să o sun și să pornim pe urmele lui.

Numai că, în următoarele două săptămâni, Adi nu a plecat nicăieri. Nici măcar să ducă gunoiul. Stătea pironit pe fotoliu și citea non-stop ziarele pe net. Mi-a ieșit din cap ipoteza amantei și am început să îl suspectez că intrase în vreun clan mafiot. Am sunat-o din nou pe Alina:

— Dragă, ăsta nici cu gunoiul nu vrea să meargă. Îi este frică. Dacă mă duc să cumpăr o pâine, încuie ușa de două ori în spatele meu. Îi este teamă, clar.

— În cazul ăsta, mai bine venim să vă luăm la noi. Dacă vă treziți cu mafioții peste voi în miezul nopții? Vorbesc cu Dinu și venim să vă luăm diseară. Pregătește haine pentru câteva săptămâni.

— Bine, Alina. Nici nu știi cât de eliberată mă simt. îmi era frică să mai dorm în casa noastră!

Pe la ora 19 a sunat interfonul. Mi-am luat rucsacul în spate și m-am uitat la Adi, care nu se clintea.

— Hai, Adi, că au venit nașii! Plecăm!

— Numai tu pleci, dragă. Eu rămân acasă. Aștept un telefon.

— Cum să rămâi acasă? Nu ești în siguranță aici.

— Ba sunt mai în siguranță decât în orice altă parte!

— Adi, nu mă interesează cu ce te ocupi. Poate ai observat că nu mai pun întrebări. Nu te pot lăsa aici!

— Stai, dragă, liniștită! Nu sunt mafiot.

— Am spus eu că ai fi?

— I-ai spus Alinei la telefon, acum câteva ore.

— Înțeleg că, mai nou, asculți pe la uși?

— Am auzit fără să vreau.

— Bine, cum vrei!

⬇Citește articolul pe pagina următoare⬇

M-am încălțat și am plecat. Eram total depășită de atitudinea lui. în mașină nu am reușit să mă mai controlez și am început să plâng isteric. Alina mi-a oferit umărul ei.

— Ce aveți, dragă, de jeliți amândouă? ne-a întrebat Dinu râzând. Mai aveți puțină răbdare, că o să aflați totul.

— Dinu, să nu-mi spui că tu si Adi…

Alina s-a uitat la nașul Dinu ca și cum ar fi avut o revelație. El și-a dus mâna la buze, făcându-i semn să tacă. Eram total derutată. Parcă toată lumea complota împotriva mea. Dinu părea să știe motivul ascuns pentru care Adi se comporta în felul acela. Și Alina a înțeles ceva, numai mie îmi scăpa. În acea noapte, nu am reușit să închid un ochi. Îmi aminteam de toate momentele noastre frumoase. Unde era omul pe care îl iubeam? Unde dispărea zile întregi și de ce acum nu dorea să mai iasă din casă?

Dimineața, când a sunat alarma, abia reușisem să ațipesc. Trebuia să merg la serviciu. Numai că am primit un telefon:

— Miruna, astăzi nu te duci la serviciu. Nu e nevoie să anunți. Ar fi mai bine să nu ieși din casă până vin eu să te iau.

Era Adi la celălalt capăt. Vocea lui îmi spunea că vorbea serios.

— Adi, în ce m-ai băgat? Cum să lipsesc fără să anunț?

— Te-am învoit eu, nu îți face probleme. Doar stai liniștită! La 17 fix, vin să vorbim.

Cum nu aveam încotro, l-am ascultat. Eram tot mai speriată. Îmi cream în minte tot felul de scenarii. Mă temeam că puteam fi sechestrată de niște necunoscuți. M-am încuiat în dormitorul Alinei și am stat lipită de pat până după-amiază. La ora 17 a venit Adi. Nu a întârziat niciun minuțel. Era îmbrăcat extrem de elegant. Avea un costum nou, de firmă, pe care nu îl mai văzusem niciodată. M-a sărutat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

— Iubito, gata, s-a încheiat jocul ăsta de-a v-ați ascunselea! Hai să mergem să vorbim! Avem rezervare la un restaurant.

— La ce restaurant?

— E secret… de serviciu!

— OK.

în fața blocului, ne aștepta o mașină neagră, cu șofer. Am crezut că visez. Adi mi-a deschis ușa din spate și m-a invitat să urc.

— Adi, ai câștigat la loto? Eu nu mai înțeleg nimic…

Pe drum, nu a scos un cuvânt. Mă obișnuisem cu tăcerea lui. Restaurantul era foarte elegant. Am fost întâmpinați cu zâmbete și vin roșu. După ce ne-am așezat la masă, Adi m-a luat de mână.

— Iubito, ai încredere în mine?

— Îmi doresc din tot sufletul să am, Adi. Dar nu înțeleg ce se petrece cu tine.

— Acum vei înțelege.

A scos din buzunar o legitimație și a trântit-o pe masă, în fața mea. Soțul meu era ofițer sub acoperire. În perioadele în care dispărea fără urmă, lucra. Nu avea voie să discute cu familia și prietenii despre activitatea pe care o desfășura. Nici eu nu puteam să aflu mai mult.

Am înțeles. Viața noastră a continuat altfel decât până atunci. M-am obișnuit cu absențele lui regulate. Uneori devin îngrijorată când nu primesc nicio veste de la el mai mult de o săptămână. încerc să mă încurajez singură și să îmi spun că e în siguranță, că se va întoarce, așa cum a promis.

Sunt conștientă că, într-o zi, ar putea să dispară fără urmă. Sper totuși ca acest lucru să nu se întâmple nicio-dată și sunt mândră, în sufletul meu, că am un asemenea bărbat.

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Dacă ți-a plăcut articolul, DISTRIBUIE și pentru prietenii tăi!

Publicitate

Un LIKE paginii noastre ar fi minunat. Mulțumim!

Publicitate
x

Check Also

Adevăratul motiv pentru și-a luat viața Lidia, românca stabilită în Londra. Fratele ei geamăn nu a mai suportat și a spus totul

Moartea Lidiei, tânăra româncă ce s-a aruncat în gol de pe catedrala din Londra, a ...