„DROGUL DE VACANTA!” CEL MAI NOU DROG UTILIZAT IN DISCOTECI PENTRU VIOLAREA FEMEILOR! DISTRIBUITI URGENT ACEASTA STIRE!

Easy viola, numit si “The Holiday Drug” (Drogul de vacanta) este un gama – hidroxibutirat(GBH).

Acesta poate fi sub forma lichida, pulbere sau tableta si nu are miros sau gust, fiind astfel o arma puternica in interiorul discotecilor. Au existat numeroase cazuri in care a fost adaugat GBH in bauturile servite in discoteci, facand femeile sa fie fara aparare, dar cauzand si o multime de alte simptome teribile.

Care sunt simptomele cauzate de acest drog?

Somnolenta, oboseala si slabiciune

Boala

Greata de dimineata si varsaturi

Pierderea echilibrului si coordonarii

Dificultati de respiratie

Scaderea tensiunii arteriale

Absenta in judecata si vointa

Agresivitate

Halucinatii

Convulsii

Atenție! Tot mai mulți români sunt afectați de acest sindrom cumplit. Mulți habar nu au cât de devastator este
Una dintre cele mai recente afecțiuni răspândite în masă la nivelul populației globale afectează tot mai mulţi români. Este vorba despre un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Se numește stres profesional cronic sau, în terminologia anglo-saxonă, sindromul burnout.
Sindromul burnout este o boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii 70 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Este un flagel ale cărui consecințe sociale, psihice și economice sunt devastatoare.

Sorin Ene, de profesie psihiatru, a fost una dintre victimele sindromului burnout. Meseria lui este printre cele mai expuse acestei tulburări. Nivelul ridicat de responsabilitate, stresul permanent și interacțiunea neîntreruptă cu pacienții sunt principalii factori care cauzează burnout, scrie Digi 24.
„‒Eram iritabil, nu mai aveam răbdare cu oamenii, mă durea capul, dormeam prost, mă trezeam dimineața la 7 de parcă aș fi dormit o oră, deși dormisem 7-8 ore, nu mă mai puteam concentra, aveam o stare de rău interior pe care nu mi-o puteam explica, evident.

‒Şi ce acţiuni aţi luat?
‒Am luat o pauză. Am luat o pauză mai lungă. Adică am redus motoarele, am trecut într-o viteza inferioară şi m-am uitat pe geam.

‒Şi acum care-i abordarea nouă?

‒Şi acum mi-am învăţat lecţia. Adică sunt atent la ceea ce vreau eu de fapt, nu ceea ce vrea în capul meu, acel hai să-i spunem părinte, care-mi spune niciodată destul”, afirmă Sorin Ene, psihiatru.

Odată cu intrarea în era informațională, sindromul Burnout s-a extins spre aproape toate categoriile profesionale, dar mai cu seamă în clădirile de sticlă și oțel.

„În primul rând sindromul Burnout apare pentru ca e prea multă muncă și prea puțină satisfacere a nevoilor personale a omului respectiv. Adică apare o suprasolicitare cronică. În primul rând a intelectului, a funcțiilor psihice, mai ales la locul de muncă”, spune Sorin Ene, psihiatru.
Un chestionar realizat de una dintre cele mai mari companii de audit din lume publicat în luna martie a arătat faptul că românii petrec la birou un număr mai mare de ore decât ceilalți europeni. Andreea Mihnea este director de resurse umane și a fost implicată direct în elaborarea acestui studiu.

„Pe mine, ce m-a frapat cel mai mult, a fost timpul de lucru excesiv pe care managerii din România îl petrec la serviciu în comparație cu ceilalți manageri din țările mai dezvoltate. Spre exemplu, față de Germania și Marea Britanie, avem un număr dublu de ore de lucru, din perspectiva asta mie mi se pare o problemă”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane.

Una dintre principalele concluzii ale cercetării a scos în evidență faptul că angajații români au mari dificultăți în a-și gestiona echilibrul între viața profesională și cea privată.

„Atâta timp cât sunt oameni care spun, şi un procent destul de mare, cam 40%, care spun că lucrează peste 45 de ore pe săptămână, si mai mult, sunt nisite procente acolo si 55 sau chiar 65 de ore pe săptămână, ceea ce este enorm, există un dezechilibru destul de mare daca stai să te gândeşti. Şi atunci ajungi să ai un număr foarte mic de petrecut acasă cu familia, sau poate cu lucrurile sau oamenii care-ţi sunt dragi. Şi ce faci? Poate tai din somn, tai din lucrurile care pe tine te-ar remonta ca individ”, spune Andreea Mihnea, director de resurse umane.

Chiar dacă angajaţii corporaţiilor ajung să stea la serviciu cu peste 30% mai mult decât media europeană, un raport Eurostat arată că productivitatea în România este de șase ori mai mică decât la nivelul Uniunii Europene.

Numărul mare de ore petrecut la birou o perioadă lungă de timp duce inevitabil către o cronicizare a stresului. Iar atunci când primele simptome ale burnout-ului încep sa se instaleze, randamentul scade și mai mult.
„Aş zice eu că într-o prima fază manifestarile sunt strict la nivel psihic. Adică exista o incapacitate de concentrare, acea senzatie extrem de chinuitoare şi de rău văzută, rău simtiţă de om, de mers al creierului in gol. E practic că o maşină pe care o forţezi, dar care nu intră în viteză, nu reuşeşti să-ţi iei avânt. E vorba de tulburari de memorie în sensul în care datele există acolo, dar un creier suprasolicitat, un creier supraîncălzit nu reuşeşte să proceseze aceste date aşa cum ar trebui să o facă”, adaugă Sorin Ene, psihiatru.

Raluca Stroescu lucra în anul 2007 într-unul din aceste birouri, pentru aceeași companie de audit care astăzi atrage atenția asupra dezechilibrului între viața profesională și cea privată a angajaților români.

„Cred că era o persoană implicată şi se dedică muncii ei şi cred ca îi era uşor să facă asta pentru că părea că munca este viaţa ei şi că asta este ceea ce-şi doreşte să faca în momentul acela şi cred că pe de altă parte îşi dorea să vadă şi acel moment de satisfactie sau de mulţumire. La Raluca singurele momente de bucurie erau măsurate în „nu a ţipat de data asta” sau „am reuşit să terminăm la timp”, povesteşte Corina Sarcinschi, fostă colegă a Ralucăi Stroescu.

Raluca avea 31 de ani, 40 de kilograme și era manager de audit. A fost găsită moartă în propria casă, înconjurată de rapoarte și de dosare, după zeci de zile în care colegii susțin că a lucrat fără întrerupere. Corina Sarcinschi a fost colega de birou şi una dintre angajatele care nu a mai putut tolera condițiile de muncă din companie.

„Moartea ei m-a intrigat foarte mult pentru că numai eu ştiu cum am lucrat acolo şi în ce condiţii şi cum am văzut-o şi pe ea şi m-a făcut să mă simt şi eu vinovată. Stăteam frecvent până la 11-12 noaptea şi se întâmpla suficient de des cât să ma deranjeze că stăteam pana la 2-3 noaptea, şi singura motivaţie pe care o aveam era că alte 50 de persoane care aveau responsabilităţi cu mult mai importante, munceau cot la cot cu mine şi nu se plângeau”, spune Corina Sarcinschi, fostă colegă a Ralucăi Stroescu.

Nici până astăzi cauzele morții Ralucăi nu au fost complet elucidate, însă în mentalul colectiv a rămas drept „femeia care a murit de la prea multă muncă”.

Cercetătorul Luiza Spiru afirmă că procentul de oameni stresaţi cronic din grupul urmărit „este 99,9%, adică toţi”.

Peste o sută de oameni din managementul mediu și de vârf al unor companii multinaționale au fost atent monitorizați, iar rezultatele au arătat că majoritatea covârșitoare avea nivelul de stres mult peste cel normal. Citeşte mai mult pe Digi 24.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să DISTRIBUI și pentru prietenii tăi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *