Ciroza hepatica, boala care le-a ucis pe Denisa Manelista si Ileana Ciuculete. Iata care sunt simptomele care ar trebui sa te trimita urgent la medic

Publicitate

Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza.

Publicitate

Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului hepatic. Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina.

Tesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre ficat, determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta complicatie, denumita hipertensiune portala, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor largite din tractul digestiv si alte complicatii serioase.

Publicitate

Simptome
Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ:
– edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen)

– oboseala
– icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor)
– prurit generalizat (mancarimi)
– sangerari nazale (epistaxis)
– palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) – eritroza palmara

– invinetirea la traumatisme minore
– scaderea in greutate si slabirea musculaturii
– dureri abdominale
– infectii frecvente
– confuzie.

Investigatii
Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia tesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica si istoria medicala a pacientului sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroza si pentru a afla cauza afectarii hepatice.
O combinatie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci cand examinarea fizica si istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamatia hepatica, evalueaza functia hepatica si stabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizeaza imagini ale ficatului sunt folosite pentru a depista tumori si ducte biliare obstruate (blocate) si pentru evaluarea dimensiunilor ficatului si circulatiei sangvine intrahepatice.
Pentru confirmarea diagnosticului de ciroza poate fi efectuata biopsia hepatica, prin care este prelevata o mostra de tesut hepatic care este analizata microscopic. Este unicul test care poate confirma diagnosticul de ciroza.

Analize sangvine pentru inflamatia hepatica
Analizele sangvine care pot releva prezenta inflamatiei active a ficatului includ:
– aspartat aminotransferaza (AST) – Un nivel de AST crescut (numit de asemenea si GOT) poate indica afectarea hepatica si „moartea” celulelor hepatice

– alanin aminotrasferaza (ALT) – Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea si GPT) poate indica afectarea hepatica si „moartea” celulelor hepatice.
– lactat dehidrogenaza (LDH) – Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatica si „moartea” celulelor sangvine

– fosfataza alcalina (FAL) – Un nivel crescut de FAL poate indica obstructia ductelor biliare
– gama-glutamil transpeptidaza (GGT) – Un nivel crescut de GGT releva faptul ca, consumul de bauturi alcoolice sau obstructia ductelor biliare cauzeaza inflamatia hepatica; nivelul de GGT poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin si fenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fara a fi prezenta inflamatia.

Analize sangvine care evalueaza functie hepatica
Masurarea nivelurilor anumitor substante sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea functie hepatice remanente. Aceste analize includ:
– albumina si proteinele serice totale – Albumina este un tip de proteina. Ciroza hepatica poate determina scaderea nivelurilor serice de proteine
– timpul partial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR.

Aceste teste masoara factorii sintetizati de ficat care au rol de coagulare
– bilirubina. Este produsa de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componenta a globulelor rosii ale sangelui cu rol de caraus al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea nivelului sangvin de bilirubina, a carei manifestare clinica este icterul (ingalbenirea pielii si sclerelor, partea alba a ochiului).

⬇Citește articolul pe pagina următoare⬇

Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei
Testele care pot fi facute pentru determinarea cauzei cirozei includ:
– anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA si a anticorpilor anti fibra musculara neteda (ASMA) pot ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune

– anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive
– feritina si sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei
– anticorpii antihepatitici B si antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor hepatice (ARN sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice virale
– nivelul sangvin de alcool ajuta la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroza alcoolica
– analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul bolii Wilson
– nivelul de alfa 1 antitripsina diagnosticheaza deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauza rara de ciroza hepatica.

Investigatii imagistice
Testele imagistice verifica prezenta tumorilor si obstructiei biliare si evalueaza dimensiunile ficatului si circulatia sangvina hepatica. Aceste teste includ:
– ultrasonografia abdominala (ecografia)

– tomografia computerizata (CT) abdominala
– rezonanta magnetica nucleara abdominala
– scintigrafia ficatului si splinei (arareori folosita).
Alte investigatii
Alte investigatii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroza si evaluarea posibilelor complicatii includ:

– biopsia hepatica, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroza. Examinarea tesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamatie. Biopsia hepatica se face prin introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de tesut, care va fi analizata microscopic

– paracenteza ajuta la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominala (ascita) sau la detectarea infectiei lichidului acumulat (peritonita bacteriana spontana). Paracenteza este o procedura prin care se introduce un ac in cavitatea abdominala pentru a extrage lichid acumulat, care urmeaza a fi analizat

– endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului digestiv, care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa examineze interiorul organelor digestive, canalele si cavitatile organismului, folosind un instrument subtire, flexibil si usor, numit endoscop
– nivelul sangvin al alfa-fetoproteinei (AFP) se realizeaza pentru screening-ul hepatocarcinomului celular

– amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detecteaza nivelul crescut de amoniu in sange care poate determina encefalopatia hepatica.

Complicatii
Ciroza hepatica se instaleaza atunci cand o cantitate considerabila de tesut hepatic normal este inlocuita de tesut fibrotic. Acest tesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine spre ficat determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone (sistemul venos portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala. Hipertensiunea portala poate determina la randul ei o serie de complicatii care includ:

– acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa complicatie a hipertensiunii portale determinate de ciroza
– sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare variceala. Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene si stomacale este o cauza majora de suferinta si de deces la persoanele cu ciroza
– infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25% din bolnavii cu ciroza hepatica severa si ascita
– encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune portala severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale, denumita suntare, poate creste riscul de encefalopatie hepatica

– sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica stadiile avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de viata. Cu toate acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce afectarea renala este amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru vindecarea insuficientei renale determinate de ciroza
– sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate determina afectare pulmonara, cum ar fi „extinderea” vaselor sangvine pulmonare. Aceasta determina circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea necesara de oxigen. Transplantul hepatic este cel mai eficient tratament.

– hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani si peretele toracic ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include medicamente (ca de exemplu diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina lichidele), reducerea cantitatii de sare din dieta si evacuarea lichidului acumulat (paracenteza evacuatorie)
– persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este mai severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara
– un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.

Dacă ți-a plăcut articolul, DISTRIBUIE și pentru prietenii tăi!

Publicitate

Un LIKE paginii noastre ar fi minunat. Mulțumim!

Publicitate
x

Check Also

Vrei un machiaj ca cel din poza, dar nu ai timp de salon? Iata cum ti-l poti face singura in cativa pasi simpli

Vrei un machiaj ca cel din poza, dar nu ai timp de salon? Iata cum ...